MODUL 4 - Emoții și comportamente
-
Gândire iraÈ›ională - consecinÈ›e
-
Comportamente dezadaptative
-
Gândire raÈ›ională
-
Antrenează – te!
Comportamente dezadaptative
Atunci când suntem sub presiunea emoÈ›iilor negative disfuncÈ›ionale, tot ce ne dorim este să nu mai simÈ›im aÈ™a.
Din acest motiv, acÈ›ionăm de aÈ™a natură încât să reducem cât mai repede emoÈ›iile experimentate.
​
Comportamentele dezadaptative despre care vom discuta în această secÈ›iune, sunt:
​
1. Consumul de alcool
2. Consumul de droguri
3. Sexul neprotejat
Aceste comportamente sunt dezadaptative deoarece, deÈ™i pe termen scurt au efecte foarte plăcute È™i îÈ™i ating temporar scopul, impactul pe termen lung asupra sănătății fizice È™i psihice este unul puternic negativ, împiedicându-te de asemenea să îÈ›i atingi obiective importante din viaÈ›a ta.
Ele reprezintă mecanisme de coping la situaÈ›ii stresante, iar aÈ™a cum È™tim deja, minoritățile au parte de surse de stres unic, în plus față de stresul general.
De asemenea, mai multe situaÈ›ii stresante în viaÈ›a cuiva, înseamnă un risc mai ridicat de a dezvolta un tipar de gândire iraÈ›ională care va afecta reacÈ›iile emoÈ›ionale È™i comportamentale ale individului.
​
Consumul de alcool
​
Consumul de alcool este mai ridicat în rândul persoanelor LGB, femeile atrase de acelaÈ™i sex având un risc semnificativ pronunÈ›at față de cele atrase de sex opus.
​
Alcoolul pare a fi utilizat ca mecansim de coping nu doar ca răspuns la stresul determinat de stigmă, discriminare È™i homofobie internalizată, dar È™i pentru a gestiona o etapă de dezvoltare din viaÈ›a individului în care se face tranziÈ›ia de la chestionarea propriei orientări sexuale la acceptarea acesteia È™i coming out-ul față de sine È™i ceilalÈ›i.
​
Atunci când realizezi că nu ai aceleaÈ™i atracÈ›ii ca prietenii tăi, că asta te face diferit de ei într-un mod negativ după normele societății, pare foarte dificil de acceptat È™i de găsit soluÈ›ii, nu?
Alcoolul pare a fi o soluÈ›ie de a mai reduce din gândurile contradictorii È™i emoÈ›iile negative, un fel de a uita È™i de a amorÈ›i simÈ›urile.
Această aÈ™teptare ca alcoolul să reducă din tensiuni este parte din ceea ce influenÈ›ează consumul: ce gândeÈ™ti tu despre beneficiile alcoolului.
Un alt tip de influență este cel dat de normele sociale: cât alcool se consumă în jurul tău, mai ales de către prietenii È™i cunoscuÈ›ii tăi È™i cât de acceptabil crezi că este acest lucru.
​
Alcoolul are efecte profund negative asupra sănătății (diabet 2, risc crescut de infarct, risc crescut de cancer, hipertensiune, ciroza, pancreatită etc.) È™i de aceea este important să înÈ›elegi ce factori specifici predispun o persoană cu atracÈ›ii față de acelaÈ™i sex să consume alcool, pe lângă factorii generali de influență.
​
Felul în care te raportezi la stresul suplimentar din viaÈ›a ta poate influenÈ›a nu doar consumul, dar È™i cantitatea de alcool consumată.
​
Ce ajută?
​
Modificarea tiparelor de gândire iraÈ›ională È™i învățarea unor comportamente de coping adaptative pot avea un rol însemnat în modificarea relaÈ›iei pe care o ai cu alcoolul.
În acest sens, solicitarea de ajutor profesionist este esenÈ›ială:
- terapii cognitiv – comportamentale
- terapii comportamentale
- terapii bazate pe mediu și networking social
Acestea sunt intervenții de primă linie, dovedite a fi eficiente pentru prevenirea recăderilor și tratarea dependenței de alcool.
​
Consumul de droguri
​
Riscul pentru consum de substanÈ›e (È›igări, droguri injectabile, droguri compozite) pare a fi mai mare în rândul tinerilor LGB de aproape 200% față de cei hetero, ba chiar de peste 300% pentru persoanele bisexuale È™i 400% pentru femei (Marshal et al., 2008).
Motivele pentru care tinerii LGB sunt afectaÈ›i de consumul de substanÈ›e mai mult ca cei hetero sunt complexe È™i necesită studiu în continuare.
Evident, dincolo de factori de influență precum mediul, abuzul de substanÈ›e din familie, predispoziÈ›ia genetică, contribuie la consum È™i stresul suplimentar de tipul discriminare, stigmă, respingere socială, ascunderea identității sexuale, dar È™i tiparele de gândire iraÈ›ionale È™i comportamentele deficitare.
​
Consumul de droguri a fost corelat È™i cu mai multe comportamente sexuale neprotejate, care la rândul lor cresc considerabil riscul de a contracta boli periculoase precum BTS, HIV È™i HPV.
​
Dacă o persoană suferă de dependență de droguri, cea mai puternic recomandată intervenÈ›ie este cea de dezintoxicare în centre special dedicate, alături de intervenÈ›ii psihosociale precum managementul contigenÈ›elor.
Managementul contingenÈ›elor presupune schimbarea comportamentelor specifice relaÈ›ionate cu consumul de droguri prin recompensarea comportamentelor pozitive precum abstinenÈ›a sau reducerea consumului È™i participarea în intervenÈ›ii de promovare a sănătății.
​
Tratarea dependenței de droguri nu se poate realiza fără ajutor profesionist din partea unei echipe complexe, formată din medici și psihoterapeuți deopotrivă.
​
Dacă realizezi că s-ar putea să te lupÈ›i cu dependenÈ›a de droguri, nu amâna È™i solicită ajutor cât mai rapid!
​
Atât în ceea ce priveÈ™te consumul de droguri, cât È™i de alcool, factori precum victimizarea È™i lipsa suportului familial influenÈ›ează abuzul, atât în cazul tinerilor LGB, cât È™i cei hetero.
​
Însă, dacă victimizarea È™i lipsa suportului familial există în relaÈ›ie cu orientarea sexuală, asta înseamnă că tinerii cu atracÈ›ii față de acelaÈ™i sex au un risc mai ridicat de consum.
De asemenea, ascunderea orientării sexuale È™i întârzierea coming out – ului influenÈ›ează consumul de substanÈ›e È™i alcool, împreună cu reacÈ›ia negativă a părinÈ›ilor la coming out-ul copiilor.
​
De ce este important să știi toate astea?
În primul rând, pentru a înÈ›elege cum te pot afecta factori dincolo de controlul tău să consumi droguri È™i alcool È™i pentru a identifica ce stă în controlul tău să schimbi aceste comportamente.
Primul lucru pe care îl poÈ›i face È™i cel mai eficient, este să ceri ajutor. Nu trebuie să treci singur prin toate, iar un ajutor venit la timp, îÈ›i poate salva viaÈ›a.
​
Clinici care se ocupă cu tratarea dependenÈ›elor de alcool È™i droguri în România:
​
https://www.romedic.ro/index-medical/centre-de-dezintoxicare
​
​
​
Sexul neprotejat
​
Un alt comportament dezadaptativ și riscant datorită ratelor ridicate de infecție cu boli sexuale precum gonoreea, sifilis, chlamydia, dar și HPV și HIV.
Cercetările au indicat homofobia internalizată ca fiind unul dintre motivele pentru care te poÈ›i angaja în comportamente sexuale riscante, ceea ce confirmă încă o dată necesitatea de a lucra cu tiparele de gândire iraÈ›ionale specifice persoanelor cu un grad ridicat de homofobie internalizată. (aici)
​
O combinație și mai periculoasă este cea dintre consumul de droguri și substanțe și sex neprotejat, cunoscută sub numele de chemsex.
AÈ™a cum intuieÈ™ti deja, acest comportament presupune acte sexuale atunci când te afli sub influenÈ›a drogurilor È™i este o practică identificată în primul rând între bărbaÈ›ii care fac sex cu alÈ›i bărbaÈ›i, de cele mai multe ori cu multipli parteneri, dar care cel mai probabil este răspândită È™i în rândul femeilor care fac sex cu femei È™i nu numai.
Dacă în timpul actelor sexuale se consumă droguri injectabile, riscul de contractare HIV este dublu: atât prin utilizarea seringilor, cât È™i prin actul sexual neprotejat, cu unul sau mai mulÈ›i parteneri/partenere.
​
Moment de reflecție!
​
GândeÈ™te-te la ce tipuri de comportamente dezadaptative pentru tine practici. Mai mult, încearcă să determini frecvenÈ›a È™i intensitatea cu care te angajezi în acele comportamente.
Cum îÈ›i afectează viaÈ›a?
Crezi că este vorba de comportamente ocazionale pe care le poÈ›i limita oricând sau simÈ›i că îÈ›i scapă de sub control È™i ai nevoie de ajutor?
Èši-ai dori să le înlocuieÈ™ti cu altfel de comportamente?
Dacă da, ce fel de comportamente ar fi similar de plăcute, dar cu consecințe mai puțin riscante?
​
​
Gândire raÈ›ională – de ce?
​
Dacă ai citit toate materialele până aici È™i ai trecut prin exerciÈ›iile recomandate ar trebui să fie deja evident cât de important este să lucrăm cu tiparele noastre de gândire, pentru a le modifica în unele cât mai raÈ›ionale.
​
Gândirea iraÈ›ională este specifică firii umane È™i nicidecum nu eÈ™ti singura persoană care catastrofează sau are o gânduri rigide, absolutiste.
​
Modificarea gândurilor iraÈ›ionale în unele raÈ›ionale este un scop pe care ar trebui să îl avem toÈ›i în minte, mai ales atunci când este foarte puÈ›in sub controlul nostru stresul la care suntem supuÈ™i din exterior.
Acestea sunt momentele când îndreptându-ne È™i mai mult către sine È™i către ceea ce putem noi schimba pentru a ne fi mai bine È™i a trăi vieÈ›i mai calitative vedem că stă È™i în puterea noastră să influențăm felul în care ne simÈ›im È™i ne comportăm.
​
Central în terapiile cognitiv – comportamentale este credinÈ›a că prin modificarea gândirii iraÈ›ionale într-una raÈ›ională È™i emoÈ›iile noastre disfuncÈ›ionale vor deveni mai funcÈ›ionale.
Pe scurt, gândim mai raÈ›ional, ne simÈ›im mai bine È™i ne comportăm mai sănătos È™i util pentru noi È™i atingerea scopurilor pe care ni le setăm.
​
Dacă acum este clar cât de important este să modificăm felul în care gândim, după ce te antrenezi săptămâna aceasta cu exerciÈ›iile propuse, te invit să parcurgi Modulul 5 în care vei afla cum exact poÈ›i să modifici tiparele de gândire iraÈ›ionale în tipare de gândire raÈ›ionale!
​
Antrenează – te!
​
În următoarea săptămână, identifică 3 situaÈ›ii în care te simÈ›i anxios(oasă).
Dacă nu ai ocazia pentru 3 situaÈ›ii noi, adu-È›i aminte ultimele 3 dăți când ai avut simptome ca cele descrise în modul.
Notează situaÈ›ia, senzaÈ›iile din corp, gândurile È™i comportamentele de evitare anterior situaÈ›iei (inventezi pretexte, rogi pe altcineva să facă ceva în locul tău, absentezi de la È™coală/muncă etc.) sau după caz, comportamentele de siguranță pentru a reduce emoÈ›iile resimÈ›ite
Èšine minte, comportamentele de siguranță sunt acelea pe care le faci fix când te afli în situaÈ›ia care te anxietează, cu scopul de a reduce emoÈ›iile (îÈ›i muÈ™ti buzele, te joci repetitiv cu un obiect, te uiÈ›i non stop în telefon, , bei alcool, îÈ›i freci palmele, te dai cu fond de ten să nu se vadă că roÈ™eÈ™ti etc.).