MODUL 4 - Emoții și comportamente
-
Emoții disfuncționale
-
Tulburări depresive
-
Tulburări anxioase
-
Comportamente dezadaptative
-
Gândire rațională
-
Antrenează – te!
Emoții disfuncționale
Este important să știi că nu toate emoțiile negative sunt și disfuncționale.
Pare că în ultima vreme suntem bombardați pe toate canalele de ideea aceasta că neapărat trebuie să fii fericit, optimist și cu zâmbetul pe buze. Nimic mai fals!
Emoțiile negative sunt acolo ca să indice că ceva nu funcționează și trebuie să luăm măsuri. Fără frică, te-ai pune în tot felul de situații riscante, fără tristețe, oamenii nu ar ști că ai nevoie de ajutor, fără îngrijorare nu te-ai mobiliza să faci ce ai de făcut.
Deci, emoțiile negative nu sunt disfuncționale.
Ele devin așa în funcție de intensitate, frecvență și măsura în care te împiedică să îți trăiești viața așa cum îți dorești să o faci.
Bun, acum cu această informație esențială lămurită, să ne întoarcem la ideea de distres.
Am vorbit de distres în al doilea modul și spuneam că înseamnă simptome de stres, depresie și anxietate care sunt foarte supărătoare, dar nu suficient cât să ai un diagnostic oficial de tulburare depresivă sau anxioasă.
Distresul te afectează, deci sigur îți dorești să reduci emoțiile asociate cu acesta. Ca să poți face asta, este vital mai întâi să recunoști simptomele de depresie și anxietate și să știi când acestea sunt suficient de intense și de multe încât nu ai doar simptome, ba chiar suferi de tulburări depresive și/sau anxioase.
Haideți mai întâi să vedem care este diferența dintre o emoție negativă funcțională precum tristețea și una negativă disfuncțională precum deprimarea.
Cum ziceam, tristețea este firească în anumite momente și nu indică per se vreo tulburare. Dacă ea însă devine tot mai intensă și mai frecventă, te împiedică să faci ce făceai înainte, atunci vorbim de deprimare, care este o emoție negativă disfuncțională și poate indica, alături de alte simptome, o suferință din categoria tulburărilor depresive.
Tulburările depresive
Folosim în exces sintagma ”sunt depresiv”, un motiv fiind și faptul că e greu să distingem între emoții negative, dar funcționale și emoții negative disfuncționale.
Un alt motiv este și faptul că nu sunt cunoscute criteriile pentru a îndeplini un diagnostic de tulburare depresivă.
Toate tulburările depresive au în comun prezența unei stări de dispoziție triste, de vid interior sau iritabile însoțite de schimbări atât la nivel de senzații corporale, dar și modificare în felul de a gândi, ceea ce se traduce în incapacitatea de a funcționa ca de obicei a individului.
Durata, momentul apariției și presupusele origini sunt criteriile care deosebesc tulburările depresive între ele.
Tulburarea depresivă majoră
Este afecțiunea cel mai des întâlnită dintre tulburările depresive și poate fi recunoscută după următoarele minim 5 simptome, cel puțin un simptom dintre 1 și 2:
-
Te simți depresiv în cea mai mare parte a zilei, în fiecare zi și observi tu schimbarea asta la tine sau cei apropiați tie;
-
Nu mai găsești interes sau plăcere în aproape nimic din ce îți plăcea anterior, în cea mai mare parte a zilei, în fiecare zi, fie că realizezi tu asta sau îți atrag atenția cei din jurul tău;
-
Scazi sau crești în greutate subit sau sesizezi creșterea sau scăderea poftei de mâncare;
-
Dormi mai mult sau mai puțin ca de obicei;
-
Ești agitat fizic sau dimpotrivă, te miști în reluare, lucru observat și de cei din jurul tău;
-
Ești foarte obosit sau lipsit de energie;
-
Te simți inutil sau excesiv de vinovat pentru starea în care te afli;
-
Simți că nu te mai poți concentra sau că nu mai ești în stare să iei decizii ca înainte;
-
Te gândești recurent la moarte, îți imaginezi cum ai face asta, ai planuri în acest sens, sau ai încercat deja să te sinucizi;
Dacă simptomele de mai sus sunt resimțite în ultimele 2 săptămâni, în fiecare zi sau aproape în fiecare zi și te afectează seminificativ în domeniul social, profesional/educațional, personal este posibil să îndeplinești criteriile de tulburare depresivă majoră și este necesar să iei legătura cu un specialist în domeniu: psihiatru, psiholog clinician și/sau psihoterapeut.
Tulburarea depresivă majoră poate să aibă loc și în episod unic, dar cel mai des reapare după un timp.
Atenție! Informațiile de mai sus nu sunt cu scop de auto – diagnostic, ci pentru a-ți atrage atenția dacă este ceva în neregulă cu tine sau cu cineva drag ție.
Tulburarea depresivă persistentă (distimia)
Această afecțiune este o variantă mai cronică a tulburării depresive majore, cu simptome prezente cel puțin 2 ani, minim 3, dintre care simptomul 1 este obligatoriu pentru diagnostic:
-
Ai o dispoziție depresivă în cea mai mare parte a timpului;
-
Observi apetit scăzut sau consumi excesiv de alimente;
-
Ai probleme cu somnul, fie că dormi prea mult sau prea puțin;
-
Ai un nivel de energie scăzut sau obosești ușor;
-
Își dai seama că ai o stimă de sine scăzută;
-
Nu te mai poți concentra sau întâmpini dificultate în luarea deciziilor;
-
Ai sentimente de lipsă de speranță.
Nu e obligatoriu să fie prezente simptomele în fiecare zi, în ultimii 2 ani, dar acestea nu lipsesc mai mult de 2 luni consecutive pentru a putea pune diagnostic de distimie.
Tulburarea depresivă indusă de substanțe sau medicamente
Simptomele pot fi cele specifice din tulburările depresive descrise anterior și apar în timpul sau în decurs de 1 lună de la consumul de substanțe sau medicamente, adică fie când persoana este intoxicată cu substanțe sau medicamente, fie în perioada de sevraj.
Simptomele sunt însoțite de deteriorare semnificativă în domenii importante de viață: social, personal, profesional.
Este o gândire eronată aceea că depresia apare după un eveniment major negativ și stresant din viața ta.
Așa cum înveți parcurgând aceste module, depresia este o tulburare complexă explicată în bună măsură de tiparele de gândire pe care le ai, felul în care interpretezi ce ți se întâmplă.
Uneori, factorul declanșator poate fi la fel de banal ca o ceartă mai puternică cu părinții, nu trebuie să fie neapărat moartea cuiva drag sau un episod de bullying legat de orientarea ta sexuală.
Mai degrabă, felul în care interpretezi tot felul de evenimente din viața ta are un efect cumulativ și apoi este nevoie doar de o scânteie ca lucrurile să scape de sub control.
De aceea, nu ajută să încerci să controlezi exclusiv ce se întâmplă în exterior, dacă nu începi să schimbi ce se întâmplă în interiorul tău!
Pentru asta, ai nevoie să înțelegi mai întâi cum se prezintă depresia și ce gânduri o însoțesc și te invit să afli toate astea din VIDEO – ul următor:
Exersează ce ai învățat!
Gândește – te la ultima dată când te-ai simțit deprimat.
Cum arăta o zi tipică?
Cu ce era diferită față de o zi în care te simțeai bine și derulai cam aceleași sarcini? (Poate ajută să te gândești la o zi la muncă sau la școală/facultate)
Notează pe o foaie prin comparație cele 2 zile și identifică ce gânduri aveai în fiecare dintre ele, în situații similare (de exemplu, cum ai reacționat într-o zi bună versus una mai puțin bună la glumele proaste ale unui coleg sau la o ceartă cu iubitul/iubita).
Scopul exercițiului este să identifici tipurile de gânduri pe care le ai în situații similare, cum acestea diferă și cum gânduri diferite dau naștere la emoții diferite.
Dă click pe buton pentru a citi mai departe.